index.htm

Ghidul investitorului in Bucovina

 

--------------

--------------

foto: Lucid Expert, feb. 2009

Asezare: Suceava este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Suceava, situat in Bucovina, Romania. Este situata in nord-estul teritoriului. Municipiul Suceava se numara printre cele mai vechi si mai importante asezari ale tarii. Timp de doua veacuri a fost Cetatea de Scaun a statului Moldova, iar intre 1775-1918 a fost un oras din Imperiul Austriac (pamanturile coroanei Regatul Galitiei si Lodomeriei si Ducatul Bucovinei). Este situat la 50 km de zona de munte, regiunea reprezentand una dintre cele mai impadurite zone ale Europei. Potential deosebit pentru turism montan, sportiv si religios. Este o zona dominata de vechi manastiri. Prin raritatea si frumusetea lor aceste manastiri pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO.

Istorie si Monumente: Voievozii moldoveni si marii boieri au ridicat edificii culturale, adesea în locuri retrase, pe vai pierdute în munti sau la marginea unor paduri. Pentru Bucovina epoca cea mai impresionanta a fost cea în care au domnit voievozii Stefan cel Mare, Petru Rares, Alexandru Lapusneanu si cei din neamul Movilestilor (1466-1600); zona a fost îmbogatita cultural pe la 1530 prin ridicarea de biserici îmbracate la exterior, de fresce, "carti deschise cu caracter biblic", "o Capela Sixtina cu fata spre lume". Aceste picturi se remarca prin originalitatea temelor, duritatea desenelor, precizia detaliilor de influenta locala si rafinamentul cromatic, constituind un ansamblu artistic de o valoare exceptionala - "nici o alta tara nu detine nimic asemanator" (Joseph Strzygowsky).   UNESCO a înscris mânastirile din Bucovina în catalogul sau "Marile monumente ale lumii"; în anul 1975, ele au primit Marul de Aur de la FIJET (Federatia Internationala a Jurnalistilor si a Scriitorilor în Turism) si cu sprijinul Uniunii Europene va fi organizat un "Parc National Regional al Mânastirilor din Bucovina". Se refera - în ordinea cronologica a realizarii frescelor - la bisericile mânastirilor Humor (1535, domina culoarea rosu), Moldovita (1537, galben portocaliu), Arbore (1541, verde), Voronet (1547, celebrul "albastru de Voronet") si Sucevita (1596, verde-rosu). Trebuie mentionate si marile ansambluri arhitectonice ale mânastirilor: Putna (prima constructie a lui Stefan cel Mare realizata in 1469; necropola voievodala); Dragomirna (1602, ridicata de catre mitropolitul Anastasie Crimca); Probota si Rasca (1530, 1542, ridicate de catre Petru Rares); Slatina (1561, prima constructie a lui Alexandru Lapusneanu); precum si ale bisericilor : Bogdana (1360, un monument cu pictura murala ridicat în Bucovina de catre voievodul Bogdan); Petreuti si Popauti (1487, 1496, ridicate de catre Stefan cel Mare); Palinesti (1493, ridicata de catre logofatul Tautu); Solca (1620, ridicata de catre voievodul Stefan Tomsa).

Sectoare cu potential de crestere in regiune:

Agricultura:

Cartoful - a doua paine a romanilor, au reprezentat din totdeauna cultura de baza a agricultorilor suceveni, pentru ca si clima si solul ofera conditii propice. De altfel, judetul Suceava s-a situat intotdeauna pe locul intai in tara atit la suprafata cultivata, cit si la productia medie la hectar. Sucevenii cultiva cartofi pe cca. 26.000 de hectare, obtinand o productie totala de cca. 450,000 de tone, ceea ce inseamna o productie medie de 17.000 kg/hectar, fata de 14.000 kg/ha, cat reprezinta media pe tara. [sursa: Evenimentul regional al Moldovei] Pretul mediu de achizitie de la producator: 0.35-0.45 lei/kg / Pretul de vanzare cu amanuntul 1,3-2,0 lei/kg.

Cereale paioase - grâu, secara, orz; Pretul de valorificare la grâu, de 0,40-0,45 lei/kg Productii medii obtinute la hectar: - porumb boabe 4.000 kg/ha; / grâu 3.200 kg/ha;/ - secară 2.700 kg/ha.

Pomicultura reprezintă o preocupare importantă a agricultorilor din bazinele pomicole Rădăseni, Fălticeni, Preutesti, Vulturesti. Dintre speciile pomicole, ca pondere, mărul ocupă 77,9% din suprafetele cultivate, prunul 9,7%, ciresul si visinul 6%, părul 5,5%, alte specii 0,9%. Preturi de desfacere in piete agroalimentare: 2,5-3,5 lei/kg

Fructe de Padure: Cel putin 200 de tone de fructe din padurile Sucevei ajung anual pe mesele europenilor, în urma unor contracte încheiate de Directia Silvica Suceava cu firme de profil. Se deruleaza contracte de achizitie pentru afine, apoi urmeaza sezonul la zmeura, din care Directia Silvica Suceava colecteazaîn depozitele proprii între 80 si 100 de tone. Din luna septembrie începe si campania de recoltare a fructelor de maces, un alt produs din padurile judetului, cautat pentru calitatile sale terapeutice, din care se aduna între 40 si 60 de tone. Conducatorul Directiei silvice a precizat ca DS Suceava a contractat cu doua doua firme 220 de tone de zmeura si 20 de tone de afine, veniturile inregistrate de institutia silvica din aceasta tranzactie fiind de 363.000 de euro. ‘Exista un interes diminuat pentru afine, iar pretul a scazut de la 1.700 de euro pe tona la 1.200 de euro/tona. Agentii au inceput sa caute afine prin Ucraina, unde ei spun ca achizitioneaza tona cu 800 – 1.000 de euro', Seful DS Suceava a spus ca institutia silvica isi va realiaza totusi planul de 300 de tone, la valorificarea fructelor de padure, prin cele 60 de tone de macese ce urmeaza a fi contractate.

Ciuperci de padure: Centrele de colectare a ciupercilor ofera, vara, 12 lei pentru kilogramul de hribi. Culegatorii se grabesc sa profite, pentru ca se scot bani buni în cîteva saptamîni, pîna ce pretul scade vertiginos pîna la 2-3 de lei/kg. Cînd pretul la achizitie a "cazut", cunoscatorii ciupercilor continua sa le adune pentru conserve ori pentru pensiunile agroturistice. Pentru localnicii mai strîmtorati, ciupercile sînt "carnea de padure", care se poate procura fara bani si din care se pot pregati bucate gustoase. Pentru proprietarii de pensiuni, banalele ciuperci conservate în fel si chip sînt însa comori gastronomice.

Zootehnia este un sector principal al agriculturii sucevene, cu o bogată traditie în cresterea animalelor. Efective de animale comunicate la sfârsitul anului 2007: - taurine - 182.000 capete; - porcine - 148.000 capete; - ovine - 232.645 capete; - cabaline - 36.495 capete; - păsări - 1.499.850 capete. Din declaratiile unui cunoscut investitor autohton: "Obtin un beneficiu net de 1.000-1.500 de euro, pe cap de tauras îngrasat", "Cumpar vitelul cu 8 lei/kg, la greutatea de 320 kg, îl îngras, aproximativ trei luni, pâna ajunge la 750-800 kg, dupa care vând carnea obtinuta cu 2,2-2,3 euro/kg, cât este în prezent, pretul pietei. (2008); La sfârsitul ciclului se obtine un beneficiu net de 1.000-1.500 de euro pe cap de tauras îngrasat"

Pescuitul: Costurile orientative aferente pentru obtinerea permisului de pescuit sunt urmatoarele: Membri in devenire: Taxa de inscriere in asociatie 20 RON/ Cotizatia pe anul 2010 45 RON/ Permis de pescuit (ANPA) 30 RON/ Total 95 RON Pentru pescuitul ocazional la Lostrita si Pastrav, una dintre oferte pe raul Bistrita Aurie este urmatoarea: "Pe Raul Bistrita Aurie se poate pescui lipanul si dupa data de 15 septembrie, cand incepe prohibitia pastravului pentru cunoscatori, nu credem ca este ceva mai frumos decat un "cocosat" , prins cu o artificiala pe carlige de 16-18, dupa ore de incercari si sute de lansari si muste schimbate... Grupul de pescari trebuie sa fie compus din cel putin trei persoane, biroul nostru punand la dispozitia acestora un ghid cunoscator al raurilor din zona, mijloc de transport , cazare cu mic dejun si daca este cazul un set de muste artificiale. Tarife : 50-60 euro/persoana/zi (serviciile specificate anterior fiind incluse in pret)" (Sursa: Birou de Promovare si Consultanta in Turism,Campulung Moldovenesc )

Festivalul Pastravului: In perioada 14-16 august , la Ciocanesti, pe Valea Bistritei Aurii, in judetul Suceava, pescarii pasionati au un motiv de bucurie. Aici se desfasura Festivalul anual al Pastravului. Manifestarea se deschide un colocviu care are ca tematica agroturismul, propunand discutii despre cresterea pastravului, despre infiintarea pastravariilor, dar si despre gastronomie si traditii legate de cresterea si prepararea acestui tip de peste in Bucovina. In a doua zi de festival, cei prezenti iau parte la pregatirea unui bors de pastrav si a unei mamaligi gigantice, in cantitati suficiente pentru aproximativ 1.000 de persoane. De asemenea, turistilor si localnicilor le este prezentata o cobza de pastrav uriasa, preparat gatit in premiera acum 50 de ani. Cobza de pastrav este denumita astfel pentru ca pestele este afumat la foc mic si impachetat in crengi de brad, a caror forma seamana cu o cobza. Pretul informativ al pastravului proaspat este de cca 20 lei/kg.

Cobzele cu pastrav afumat din Bucovina (sursa: Monitorul de Suceava )// Pastravul, „vedeta” apelor repezi de munte, a devenit o delicatesa mai ales dupa ce un silvicultor din Valea Putnei, Otto Zalutchi, a avut, cu mai bine de 50 de ani în urma, ideea de a-l afuma la foc molcom facut din conuri de brad si de a-l „ascunde” între câteva crengute de cetina de brad, dându-i forma unei cobze. De la el au învatat acest mestesug alte doua familii din Valea Putnei, acum existând chiar mai multe persoane din comuna Pojorâta si satul Valea Putnei care „înfasoara” pastravul afumat în cobza. Prima pastravarie din tara // Materia prima, pastravul curcubeu si fântânel, se cumpara de la Pastravaria Valea Putnei, situata pe raza Ocolului Silvic Pojorâta. Aceasta este prima pastravarie din tara, înfiintata în anul 1890, la sugestia Regelui Carol. La început, pastravaria a fost înfiintata pentru 30.000 de exemplare de pastrav indigen, în amonte de locul actual al pastravariei, având rolul de repopulare a apelor de munte. Între anii 1954 – 1955 s-au construit pe actualul amplasament 15 bazine de pamânt. În perioada 1979 – 1981, s-au facut unele modernizari, numarul bazinelor ajungând la 38, pentru puiet si adulti. 12 tone de pastrav la vânzare, anual „Între anii 1994 – 1995 s-a construit noul incubator al pastravariei, folosind apa de la izvor (în locul celei de pârâu), cu o temperatura constanta tot timpul iernii, în jurul valorii de 6 grade Celsius, reducând astfel perioada de incubatie. Speciile de pastrav pe care le crestem artificial în pastravarie sunt pastravul fântânel, pastravul curcubeu si pastravul indigen”, ne-a spus seful Pastravariei Valea Putnei, Constantin Mitric. O parte importanta din productia anuala, circa 12 tone de pastrav, este destinata vânzarii, pastravaria având acum rol mixt, atât pentru repopulare, cât si pentru consum. Pastravii sunt hraniti cu hrana concentrata (granule speciale aduse din Danemarca, Spania, Germania). Constantin Mitric ne-a mai spus ca pastravaria din Valea Putnei, situata pe un traseu turistic pitoresc spre Giumalau si Rarau, „reprezinta nu atât un loc de popas, cât o oglinda a sufletului silvicultorului din zona”. Afumat la foc din conuri de brad Bucovinenii stiu foarte bine ca alaturi de ouale încondeiate (închistrite), de costumele populare, din care nu lipsesc bunditele cu blana de dihor, cobzele cu pastrav afumat reprezinta o emblema a zonei. Am aflat secretele de la Cristina Sîrghie, din Valea Putnei, care de zece ani se ocupa cu acest mestesug al „facerii” cobzelor din cetina de brad. Ea ne-a povestit ca dupa ce pastravul este curatat, se tine aproape 12 ore în saramura. Apoi se pregateste focul în afumatoare, foc molcom din conuri de brad, pentru ca pestele sa prinda aroma, fara sa se arda. În afumatoare, pastravul este tinut circa trei, patru ore. Dupa ce este bine afumat, având o culoare aurie si miros îmbietor, se pune la racit. Nuiele, curele de rachita si cetina Cobza propriu-zisa se face din nuiele de rachita. Ramurile tinere sunt necesare pentru a face cei doi pereti ai cobzei. Curelele din rachita sunt prinse, ca o plasa, pe o ramura de rachita îndoita în forma de cobza. Dupa ce unul dintre peretii cobzei este gata, se pun pe el mai multe crengute de brad. Pastravul afumat si racit se aseaza pe cetina. De obicei, într-o cobza se aseaza cinci, sase pesti (circa un kilogram de pastrav viu). Se pun deasupra pastravilor alte câteva crengi de brad, dupa care se aseaza al doilea „perete” din nuiele si se „încheie” cu curele de rachita. „Ultima operatiune este cea de , de taiat cu foarfeca cetina care este în plus, pentru ca forma de cobza sa aiba un aspect placut. O astfel de cobza poate fi tinuta câteva zile, într-o încapere aerisita, la rece. Nu este recomandat frigiderul. Pastravul afumat se serveste stropit cu putina lamâie. Se recomanda si un vin alb sec”, ne-a mai spus Cristina Sîrghie. Cobzele din Bucovina, adevarate suveniruri -Cobzele cu pastrav afumat au devenit adevarate „suveniruri”, pe care bucovinenii le ofera persoanelor influente, medicilor, directorilor, oficialilor. Niciodata nu sunt refuzati. Unii trimit chiar si în strainatate, la rude, delicatese „made in Bucovina”. Cobzele au mare succes printre românii care tânjesc dupa locurile natale. Pentru ca nu toata lumea îsi permite sa manânce pastrav afumat, bucovinenii spun ca la fel de bun, si mult mai ieftin, este sa pregatesti un pastrav la tigaie. Nimeni nu poate refuza o portie de pastrav „trecut” usor prin faina de porumb, rumenit în unt si servit cu mamaliga fierbinte si mujdei de usturoi. La pensiunile din Bucovina, turistii solicita deseori pastrav pregatit cu sos de smântâna sau pastrav la gratar cu garnitura de ciuperci." (sfarsitul articolului)

Cresterea cailor de rasa: "Hutanii", asa cum sunt numiti caii din rasa Hutul de catre locuitorii din zonele de munte ale Moldovei, sunt de foarte mare ajutor in gospodariile taranilor din Carpatii Orientali. Hutulul este adaptat perfect pentru toate activitatile zilnice, de la calarie la tractiune. Acesti cai nu sunt pretentiosi la mancare si sunt obisnuiti cu temperaturile scazute din zonele de la munte. Hutulii sunt inteligenti, docili, rabdatori si rezistenti la boli, insa daca nu sunt tratati corespunzator pot deveni incapatanati si violenti. Cabalinele din rasa Hutul sunt, de asemenea, longevive, reusind sa munceasca la randament maxim pana la 25 de ani. Datorita caracterului linistit, hutulii sunt folositi la activitati ecvestre destinate copiilor. Cabalinele din rasa Hutul sunt folosite si in turismul ecvestru pentru calarie sau la trasuri cu pana la patru cai. Prima mentionare a Hutulului dateaza din anul 1606, in lucrarea de profil "Hippica", a lui Dorohastajki. Numele rasei vine de la Hutuli, o populatie de limba ucraineana, ce traieste in Bucovina, Maramures si Pocutia (in Ucraina). Descoperirile arheologice au scos insa la iveala faptul ca aceasta rasa de cai este mult mai veche decat populatia care ii da numele. Stramosul Hutulului a fost calul Tarpan, un cal salbatic din Preistorie, al carui habitat se intindea din Spania pana in centrul Rusiei. Se crede ca pe monumentele ridicate de Imparatii romani Dominitian si Traian, sunt infatisati pentru prima data caii din rasa hutul ca fiind animale de povara folosite de daci. Fata de alte rase de cai mici, hutulul a fost foarte rar incrucisat cu cai din alte rase. Faptul ca acest cal a trait si s-a inmultit in conditii vitrege i-a conferit, de-a lungul generatiilor, rezistenta, putere si robustete. In secolul al XIX-lea, Hutulul a fost folosit si in armata Imperiului Austro-Ungar. In anul 1856 s-a infiintat prima herghelie de cai Hutuli la Radauti, in judetul Suceava. Mai multe linii (dinastii) au fost stabilite de primii armasari adusi la Radauti (Goral, Hroby, Ousor, Pietrosu si Prislop). Caii au fost inmultiti cu foarte mare atentie pentru a se pastra puritatea rasei, iar, mai tarziu, exemplare de Hutul au fost trimise in strainatate pentru a fi intemeiate herghelii. Cele doua razboaie mondiale au afectat in mod serios efectivele de Hutuli din Estul Europei. In 1994 s-a infiintat Federatia Internationala a Hutulului, a carei ocupatie principala este conservarea acestei rase. Astazi mai exista aproximativ 3.500 de cai Hutuli in lume, Romania adapostind cele mai multe astfel de cabaline. Herghelia Lucina, infiintata in anul 1877 in aproprierea granitei cu Ucraina, a adus un aport esential in perfectionarea acestei rase de cabaline. In prezent, la Lucina sunt crescuti 450 de cai. (sursa: Mihail Grigore- www.animalute.com)
Preturi cai: Sute de cai de rasa, din hergheliile Directiei Silvice Suceava, au fost scosi la vânzare, la preturi cuprinse între 2500 si 8000 de lei. Cei aproape 200 de cai de rasa scosi la vânzare fac parte din rasele Shagya Arab, Hutul, Cal de Bucovina si Poney si apartin unor herghelii cu traditie, Radauti si Lucina, renumite si la nivel international. (Sursa: Monitorul de Suceava. -2010)

Caini de rasa: Ciobanescul Mioritic // In timpul migratiei triburilor celte, (celtii sunt dintre primele populatii indo-europene, care s-au raspandit in Europa incepand cu mileniul doi inainte de Hristos, pana in primul secol. Triburile lor se intindeau din insulele britanice si nordul Spaniei pana in Transilvania si la coastele Marii Negre si in Galitia si Anatolia.) acestia au fost insotiti de caini asemanatori mioriticului. De asemenea, caini ciobanesti ce au caracteristicile mioriticilor au fost adusi de tatari in nordul Marii Negre, in jurul Marii Caspice, unde au fost hanatele tataresti. De acolo s-au raspindit si spre Moldova. Ciobanescul Mioritic a fost selectionat dintr-o rasa naturala, existenta in Carpati, principalul motiv fiind utilitatea. Gratie aspectului viguros ale acestor ciobanesti, aceasta rasa are tot mai multi amatori in Romania. Standardul rasei a fost redactat de catre Asociatia Chinologica Romana in 1981. Comisia tehnica A.Ch.R. a adaptat revizuit standardul la 29 martie 2002 in conformitate cu modelul stabilit de F.C.I la Jerusalem. Corpul ciobanestilor mioritici de constitutie masiva este acoperit in intregime de par abundent, lung si des, de nuanta deschisa. Este vigilent, curajos si agresiv, dar calm si disciplinat sub mana stapanului. Ciobanescul Mioritic se va dovedi un excelent caine de turma, paznic loial si companion desavarsit. Culori : Alb sau gri (cenusiu). Culoarea de fond alba cu marcaje gri sau negre este de preferat. Inaltimea la mascul poate fi de minim 70 cm, ideala este inaltimea de 75 cm. Pentru femela minimul este de 65 cm, inaltimea ideala atingand 70cm.
Greutate : mascul 40 - 60 kg, femela 40 - 60 kg. Este important ca greutatea sa fie in raport cu inaltimea. Este un caine ciobanesc foarte bun pentru paza turmelor, foarte curajos si un luptator eficace contra posibililor pradatori (urs, lup, ras). Este neincrezator cu necunoscutii. Iubeste mult copii. Ciobanescul mioritic are un temperament vioi, dar echilibrat. Este atent si vigilent, disciplinat si foarte atasat stapanului, dar neincrezator fata de straini. Isi apara cu mult curaj stapanul si turmele; nu cunoaste frica. Denumirea in engleza Romanian Mioritic Shepherd Dog / Face parte din grupa de caini Rase acceptate provizoriu ( sursa: www.canise.ro) (pretul de vanzare pentru un pui de ciobanesc carpatin este de cca.100 -150 euro).

Vanatoarea:

Specii: 1. Lupul (Canis lupus – Gray wolf) / 2. Cocosul de munte (Tetrao urogallus- Western capercaillie) / 3. Ursul brun (Ursus arctos – Brown bear) \ 4. Caprior (Capreolus capreolus – Roe deer) / 5. Mistretul (Sus scrofa – Wild boar) / 6. Cerbul (Cervus elaphus – Red deer)

La deschiderea ultimului sezon de vanatoare la cerbi, toate exemplarele care au putut fi vanate anul acesta din fondurile Directiei Silvice Suceava au si fost rezervate prin intermediul agentiilor de turism specializate pe vanatoare, informeaza Monitorul de Suceava."Anul acesta avem cel mai mare numar de vanatori straini care si-au anuntat prezenta la vanatoarea de cerbi. Cota de vanatoare permisa este de 39 de cerbi, din care 35 au fost deja contractati, iar patru sunt tinuti de rezerva. Avem mult mai multe solicitari, ceea ce inseamna ca aceasta zona de tara a devenit tot mai atractiva de la un an la altul. Acum trei ani doar sase cerbi au fost vanati de straini, iar anul trecut am avut in jur de 20 de vanatori din intreaga Europa ", a declarat seful compartimentului de Vanatoare din cadrul Directiei Silvice Suceava. Astfel ca in perioada 19 septembrie - 5 octombrie, Suceava este asaltata de turisti straini cei mai multi dintre ei fiind germani, spanioli si italieni, veniti in grupuri mai mari dar si cativa individual. Pentru partidele de vanatoare taxele sunt de la 3.000 pana la 10.000 de euro de exemplar, in functie de greutatea si de marimea coarnelor. In plus, aproape toti cei veniti la vanat de cerbi vor sa participe si la vanatoarea de mistreti, unde cota rezervata pentru anul acesta este de 140 de exemplare. Vanatorii care vor sosi in judet vor avea la dispozitie cabanele Directiei Silvice care au si fost rezervate pentru perioada respectiva, dar la fel de bine pot opta si pentru pensiunile turistice din zonele de vanatoare pe care au fost repartizati. Spre exemplu, pentru un cocos de munte sau un lup, fiecare vânator trebuie sa plateasca 1.000 de euro. Un mistret, în functie de trofeu, variaza între 500 si 2.000 de euro, în timp ce pentru a vâna un cerb, strainii trebuie sa achite pâna la 8.000 de euro. Cel mai mult trebuie sa plateasca însa pentru a vâna un urs - 15.000 de euro.

Ca exemplu de servicii oferite vanatorilor si preturile practicate (http://ocolul-pojorata.ro/atractii_cabana.php) : • Cazare : 1 persoana în camera cu un pat – 30 euro / zi/ camera, mai mult de doua persoane în camera cu doua paturi – 20 euro/ zi/ camera.• Masa : mic dejun – 10 euro ; dejun – 20 euro ; cina -15 euro ( persoana/ zi ) Specialitati : preparate culinare moldovenesti si specifice cabanei. Pentru turistii români, pretul este de 70 Ron / camera sau de 300 Ron toata cabana/ 24 ore

Turismul si obiectivele turistice ale judetului Suceava

Conditiile geografice favorabile, alaturi de peisajele naturale atractive si obiectivele naturale originale, conduc la practicarea mai multor forme de turism, inclusiv cel de aventura (extrem): alpinism, lansari cu parapanta si deltaplanul, navigatie, caving, river rafting etc. • Vatra Dornei – statiune balneoclimaterica; • Câmpulung Moldovenesc si Gura Humorului – statiuni turistice de interes national atrag turistii pe tot parcursul anului, datorita cadrului natural deosebit de frumos, a pârtiilor de schi, a posibilitatilor de drumetie si petrecere în mod agreabil a timpului liber. • Echitatia se poate practica datorita cresterii cailor de rasa în doua herghelii cu renume: Radauti si Lucina. Existenta a peste 400 de hoteluri, pensiuni, case de vacanta etc, care ofera conditii de cazare excelente, la preturi accesibile pentru o paleta larga de turisti. Oferta gastronomica deosebita, prin bucataria „bucovineana”, de un specific aparte: placinte „poale în brâu”, ciorba „radauteana”, „ochiuri în smântâna”, ciupercute (hribi) cu smântâna, cobza de pastrav, balmos etc. Satele aparute din timpuri stravechi, care au pastrat si mai pastreaza înca aspecte si manifestari traditionale, date si obiceiuri strabune, elemente valoroase de etnofolclor etc., în care se desfasoara activitati specifice turismului rural si turismului ecologic• Calendar bogat de târguri traditionale si manifestari folclorice pe tot parcursul anului;

Muntii judetului Suceava au un potential deosebit, fiind variati si pitoresti. Drumul care trece prin masivul Caliman (Vf. Pietrosu), Masivele Giumaslau si Rarau. Privelisti minunate oferite de cheile râurilor Bistrita, Moldova si Suceava, apele învolburate pravalindu-se peste rocile din albii. Puncte de interes turistic: Cetatea Princiara Suceava, Manastirea Sf. Ioan din Zamca, Biserica Sf. Dumitru . Muzeul National Bucovina cu exponate arheologice si istorice valoroase.

Zona Dornei este una din cele mai frumoase îmbinari intre natura si creatia umana, rezervatiile naturale, printre care si padurea seculara de la Slatioara ce ofera o remarcabila priveliste a naturii desfasurate, monumentele pictate incluse de UNESCO între capodoperele de arta religioasa ale lumii. Dintre aceste monumente se evidentiaza Manastirea Voronet (1488). La mica distanta una de alta, se gasesc manastirile ortodoxe: Humor (1530), Moldovita (1532), Sucevita (1584) vizitate de iubitorii de arta si cultura. De asemenea se mai gasesc Manastirile Dragomirna (1609)- o broderie în piatra, Putna (1469) construita de Voievodul Stefan cel Mare care adaposteste mormântul acestuia. Alte manastiri de mare valoare istorica si religioasa sunt cele de la Stanisoara, Slatina, Rasca si Pobota. Un loc special îl ocupa satul Marginea, unde olari ndemanatici realizeaza faimoasa ceramica neagra, renumita în toata lumea. Innoptari medii anuale (mii pers, raport 2007): hoteluri - 335; moteluri - 6,8;, vile turistice - 57; cabane turistice - 6,3; pensiuni turistice - 113

Fondul forestier:

Judetul Suceava se afla în nord-estul României si are granita la nord si est cu Ucraina, la sud cu judetele Neamt si Mures, la sud-est cu Iasi, la vest cu judetele Maramures si Bistrita. Judetul Suceava are o suprafa ta de 8.553 km 2 (3,6% din suprafa ta ta rii) fiind al doilea ca marime din tara. Dealurile si muntii sunt formele de relief predominate. Suprafata fondului forestier reprezinta 53% din cea a judetului, ocupând din acest punct de vedere primul loc pe tara. Suprafata fondului forestier, proprietate de stat, aflat în administrarea Directiei Silvice : 297.100 ha / -suprafata fondului forestier, apartinând persoanelor fizice si juridice (unităti de cult, unităti de învătământ, unităti teritorial-administrative, diverse forme asociative) preluată pe bază de contracte de administrare sau contracte prestări servicii preluată de Directia Silvică : 54.000 ha.

Flora si fauna confera judetului Suceava o inegalabila frumusete si atractivitate. Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase. Padurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei, mesteacan si o mare diversitate de arborisuri. În amestec se gasesc plopul, paltinul, sorbul, malinul, scorusul si mai rar tisa. Dintre arbusti amintim zmeurul, afinul, macesul si merisorul. Exista si câtiva arbori ocrotiti: Stejarul din Casvana (500 ani), Stejarul din Botosana (350 ani), Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani). Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata: ursul si cerbul carpatin, capriorul, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite. Râurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a. Sub egida Academiei Romane sunt protejate si ocrotite peste 20 de rezervatii naturale:

Rezervatii geologice - Cheia Moara Dracului; Stratele geologice de la Pojorita; Clipa triasica de pe paraul cailor - Fundu Moldovei. • Rezervatii forestiere - Codrul multisecular de la Slatioara; Padurea multiseculara de pe masivul Giumalau; Padurea de la Zamostea; Tinovul mare de la Poiana Stampei si Saru Dornei. • Rezervatii floristice - Fânetele seculare de la Ponoare - Bosanci; Fânetele seculare de la Frumoasa-Moara; Fânetele seculare de pe muntele Todirescu - Masivul Rarau; Mestecanisul pitic de la Lucina; Strugurele ursului de la Benea - Moldova Sulita; Complexul de nuferi din Salcea. • Rezervatii mixte - Complexul natural-geologic de la Zugreni; Complexul geologic din Calimani; Turbaria de la Gradinita. .

Pretul orientativ al lemnului in regiune: Cherestea plop 330 lei / Cherestea tei 550 lei / Cherestea stejar 850 lei / Cherestea paltin 850 lei / Cherestea frasin 900 lei / Cherestea anin 520 lei / Cherestea fag 600 lei / Cherestea rasinoase, 450-500 ron/mc/ Dulapi de molid in stare verde 420 lei/mc / Busteni de rasinoase- diametru minim 30 cm, taiati la 2,3,4,6,8 m, 230 ron/mc./

Rezerve minerale

O importanta bogatie a judetului o reprezinta resursele subsolului. Aici se afla numeroase rezerve de minereuri polimetalice - aur, argint, plumb, zinc, uraniu, mari cantitati de sulf, sulfuri complexe, mangan, baritina, carbuni inferiori, importante rezerve de sare, materiale de constructii si balastiere.

Izvoare de apa minerala autorizate pentru extractie : AQUA CARPATICA- Izvorul Bajenaru si F2 Paltinis / DORNA - Dorna Candrenilor; Poiana Vinului ; Floreni / POIANA NEGRII - Poiana Negrii /RARAUL -Put Lebes, FH1 - Fundul Moldovei / BUCOVINA - C7 Secu ; Dorna Candrenilor; Rosu - Vatra Dornei / IZVORUL ALB -Izvorul Alb; Dorna Candrenilor (Sursa: Agentia Nationala de Resuse Minerale 2009)

Regiunea dispune de urmatoarele resurse exploatabile ale subsolului:

Mangan: Dadu, Ciocanesti-Oarta, Vatra Dornei, Iacobeni, Saru Dornei, Brosteni; / Sulfuri polimetalice: Carlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Lesul Ursului; / Ape minerale carbogazoase: Neagra Sarului, Saru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Dorna Candreni, Poiana Stampei, Cosna, Oglinzi, Baltatesti; Materiale de constructii: Calcare: Pojorata, Campulung Moldovenesc, Botus, Gresii: Solca Platinoasa, Doabra-com. Frasin; Turba: Poiana Stampei, Sare: Cacica, Zacamant de sulf in Masivul Caliman; Gaze naturale - Todiresti si Frasin. (sursa: Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Est)

Industria

Ramuri industriale reprezentative:
- industria de exploatare si prelucrare a lemnului;
- industria alimentară si a băuturilor;
- industria textilă si a produselor textile.

La data de 31.12.2007, pe teritoriul judetului Suceava îsi desfăsurau activitatea un număr de 26.600 ageni economici, din care: - Total societăti: 16.308, din care: - societăti comerciale 16.308 din care: societăti pe actiuni 300 societăti cu răspundere limitată 15.800 / societăti în nume colectiv 207, societăti în comandită simplă 1/ - organizatii cooperatiste 91 / - regii autonome 2 / - asociatii familiale si persoane fizice 10.084 / - diverse sucursale 115 / În judetul Suceava sunt înregistrati 1.395 agenti economici cu asociati străini, din care în functiune 740. (Sursa: Raportul Prefecturii Suceava privind starea judetului)

Piata imobiliara / Terenuri / Constructii

Pentru analiza pietei imobiliare Click Aici

Comertul: Principalele produse livrate la export: produse alimentare, băuturi, materii textile si articole din aceste materiale, produse din lemn, articole din piatră, ciment, ceramică sticlă si alte materiale similare, incaltaminte, materiale plastice, cauciuc si articole din acestea. Principalele produse importate: animale vii si produse animale, produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe, metale comune si articole din acestea, produse vegetale, produse alimentare, băuturi, tutun, masini, aparate si echipamente electrice.

Vremea: Clima este continental-excesiva cu variatii mari în functie de relief. Ninsori abundente iarna si ploi reci primavara si toamna. Temperatura maxima înregistrata a fost de 39,8 grade C (iulie 2000), minima absoluta -37,2 grade C (1957 Carlibaba). Clima este una temperat continentala. Venind dinspre vest, masele de aer îsi pierd treptat din umezeala în timpul traversarii Carpatilor Orientali, încât în partea estica a judetului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordica aduce ninsori iarna si ploi reci primavara si toamna. Din est, judetul primeste influente climatice continentale cu seceta vara, cu cer senin, ger si viscole iarna. Temperaturile minime coboara uneori pâna la - 38,5°C, iar temperatura cea mai ridicata a fost de 39,8°C (iulie 2000). Precipitatii: Precipitatiile cazute sub forma de ploaie reprezinta 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantitati de precipitatii se înregistreaza in luna februarie, iar cantitatile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai si iunie. Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. În partea superioara a culmilor muntoase domina vântul de vest, iar în regiunea de podis directia vântului este influentata de orientarea curentilor de vale. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna si primavara.

Infrastructura: Reteaua de drumuri publice din judetul Suceava are următoarele caracteristici: - lungimea drumurilor DN, DJ, DC este de 2464,043 km, din care lungimea drumurilor nationale este de 631,054 km, lungimea drumurilor judetene este de 1136,452 km si a drumurilor comunale de 696,537 km. Lungimea străzilor urbane este de 631 km si a celor rurale este de 5 486 km. Aeroport International la 12 km de Suceava.

Costul Fortei de munca: In luna martie 2010, castigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.074 lei, cu 6,9% mai mare fata de luna precedenta. castigul salarial mediu net a fost in aceeasi luna de 1509 lei.; Salariul minim pe economie este de 600 lei in mediul privat si 705 lei in mediul bugetar.
Centrul European de Resurse si Consultanta CERC Iasi www.centrueuro.ro

Costul utilitatilor (informativ) / Costul energiei electrice: www. electrica .ro/content.asp?id=3 / Costul apei menajere si canalizarii: apa potabila 2.70 lei (inclusiv tva) / mc ; canalizare-epurare ape minerale menajere: 1.58 lei (inclusiv tva) / mc; canalizare ape pluviale: 0.80 lei (inclusiv tva) / mc ; Costuri pentru deseuri menajere 9 lei/mc / Costuri gaze naturale -2009- 7,5 euro/gigajoule /

Civilizatie. Cultura : Patrimoniul de valori culturale de interes intern si international,sunt ilustrate în expozitiile si colectiile unitatilor muzeale: Muzeul National al Bucovinei si Muzeul Etnografic din Suceava, / Galeria Oamenilor de Seama si Muzeul de Arta "Ion Irimescu" din Falticeni/ Muzeul Apelor Falticeni si Muzeul tehnicilor populare bucovinene din Radauti / Muzeul Lemnului din Câmpulung Moldovenesc / Muzeul Etnografic din Gura Humorului / Muzeul Cinegetic si Muzeul Etnografic din Vatra Dornei / Casele si fondurile memorial-documentare "Simeon Florea Marian" din Suceava"Nicolae Labis" din Malini, "Ciprian Porumbescu"- la Stupca, azi Ciprian Porumbescu, / Casa muzeu Solca, Colectiile "Cornel Ciornei"- Suceava, "Ion Tugui" - Câmpulung Moldovenesc, "Toader Hrib"-Arbore, s.a.

Riscurile investitiilor in Bucovina: Din Raportul Prefecturii Suceava privind starea judetului rezulta urmatoarele: Valorificarea pe piată a produselor agricole nu se desfăsoară într-un cadru organizat, productiile nefiind corelate sortimental si cantitativ cu cerintele acesteia. Structurile de control al calitătii acestor produse agricole (calitativ, veterinar si fitosanitar) nu se ridică întotdeauna la cerintele unei agriculturi moderne, competitive. Lipsa unor structuri organizate, de preluare a produselor agricole realizate descurajează preocuparea pentru obtinerea unor productii ridicate care să asigure venituri pe măsura muncii lor. În ultimii ani este din ce în ce mai evident că zona rurală nu se mai identifică cu zona agricolă. Din ce în ce mai multe persoane se implică în activităti productive sau în furnizarea de servicii în zonele rurale. De asemenea, investitorii străini sau autohtoni încep să se orienteze spre aceste zone, determinati la acest pas de nivelurile ridicate ale costului imobiliar urban. Totodată, acestia sunt atrasi si de forta de muncă ieftină existentă în zonele rurale. Micii antreprenori rurali încep să-si facă simtită prezenta prin dezvoltarea unor ferme de dimensiuni reduse, prin achizitionarea de echipamente cu ajutorul cărora să presteze servicii suport. Beneficiile atragerii acestor investitii directe sunt deosebite pentru o comunitate mică. Pe de o parte, se vor crea locuri de muncă si astfel veniturile sătenilor, luate în ansamblu, vor creste. Pe de altă parte, prin taxele aditionale plătite, resursele primăriilor se vor mări simtitor. Mai mult, investitiile odată realizate au calitatea de a atrage alte investitii în zonă, ca urmare a efectului de concentrare economică.

Puncte tari: * Asezarea judetului Suceava la intersectia drumurilor care asigură legătura dintre Moldova si Ardeal, precum si a celor dinspre Bucuresti spre Suceava (segment al magistralei Sofia – Cernăuti) constituie un atu important pentru realizarea dezvoltării economice locale a judetului; * Magistrala de cale ferată care traversează judetul Suceava asigură traficul de călători si mărfuri atât pentru Moldova, cât si pentru Ardeal si de asemenea, pentru Republica Ucraina; * Situarea Aeroportului International „ Stefan cel Mare” la 12 km de municipiul Suceava si existenta conditiilor de transport aerian de mărfuri si călători, cu posibilitatea practicării serviciului vamal la cerere, creează conditiile efectuării unui transport rapid, comod si eficient în această parte a tării (acest aeroport deserveste si judetul Botosani); * Resursele naturale existente pe teritoriul judetului Suceava constituie premise semnificative pentru realizarea unor investitii în scopul exploatării lor eficiente. În judetul Suceava întâlnim: pământ fertil, pajisti bogate (care contribuie la dezvoltarea cresterii si diversificării diferitelor rase de animale), resurse de minereuri metalifere si nemetalifere, păduri care furnizează esente valoroase de foioase si răsinoase, izvoarele minerale din zona Vatra Dornei (peste 100 de izvoare în 30 de localităti), izvoare de apă termală care contribuie la
tratarea bolilor reumatismale, resurse necesare fabricării materialelor de constructii (argilă, nisip, balast etc.); * Mănăstirile, adevărate bijuterii ale artei medievale, dintre care opt sunt protejate si aflate în patrimoniul UNESCO, contribuie la dezvoltarea retelei turistice în judet; * Bogătia bisericilor, monumentelor istorice si de artă medievală existente în judet atrag
atentia, atât a specialistilor, cât si a turistilor; * Traditiile si obiceiurile populare, ca si păstrarea elementelor folclorice transmise din generatie în generatie sunt motive în plus pentru a atrage numerosi vizitatori; * Existenta în orasul Vatra Dornei a sediului Federatiei Agricultorilor din Zona de Munte înlesneste îndrumarea si coordonarea cultivării eficiente a terenurilor agricole si cresterea unor rase de animale de randament ridicat; * Forta de muncă existentă în judetul Suceava este bine pregătită, relativ tânără si cu posibilităti de adaptare rapidă la exigentele impuse de economia de piată; * Existenta Universitătii „Stefan cel Mare” din Suceava care asigură, pregătirea superioară a fortei de muncă, necesară în zonă; * Existenta statiunilor de cercetare pomicolă, agricolă si silvică, a altor centre de cercetare stiintifică pe teritoriul judetului, precum si a Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava, cu specialisti si cercetători de mare valoare profesională, aducând prestigiu si recunoastere stiintifică întregului judet; * Colaborarea judetului Suceava cu unităti administrativ teritoriale din Germania, Franta, Polonia, Olanda, Ucraina, Republica Moldova, pe baza Parteneriatelor încheiate si în cadrul Euroregiunilor Prutul de Sus si Carpatica, creionează perspective atractive si directii noi pentru relatiile de afaceri; * Lansarea proiectului ” Utilităti si mediu la standarde europene în judetul Suceava”;

Puncte slabe: * Conditiile meteo aspre (verile reci si ploioase, iernile geroase cu precipitatii abundente); * Insuficienta valorificare si dezvoltare a potentialului turistic de care dispune judetul; * Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalitătii; * Insuficienta comunicare si coeziune pentru realizarea unor obiective majore în domeniul turismului;
* Lipsa mărcii turistice „Bucovina” care să fie un produs complex, să valorifice în totalitate potentialul de care dispune zona si atractiile culturale si traditionale; * Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr redus de centre de informare
turistică, lipsa materialelor promotionale de tipul brosurilor oferite gratuit în unitătile de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activitătile si evenimentele culturale ce se desfăsoară pe parcursul sejurului său); * Ofertă de agrement insuficientă – agentii economici din domeniu nu dispun de echipamente de recreere si practicare a sporturilor accesibile turistilor; * Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului (promovarea unui turism care să includă zona Maramures si Bucovina); * Infrastructura rutieră modernizată (se află sub standardele minime acceptate); * Retele de alimentare cu gaze, apă potabilă si canalizare slab dezvoltate, mai ales în mediul rural; * Gradul de uzură avansat al retelelor de distributie apă potabilă din zonele urbane; * Existenta unor arii extinse de terenuri degradabile, mai ales în zonele miniere ale
judetului; * Continuarea defrisărilor necontrolate cu efecte asupra poluării aerului, eroziunii solului; * Sistemul de alimentare cu apă potabilă si retelele de canalizare sunt, în general,învechite în orase sau inexistente în cea mai mare parte a localitătilor rurale (peste 70%); * Acordarea unei atentii din ce în ce mai scăzute activitătilor culturale din judet, cu efect asupra instruirii tinerilor – lipsa unui teatru, a activitătilor culturale, mai ales în satele si comunele judetului; * Insuficienta valorificare si dezvoltare a potentialului turistic de care dispune judetul; * Insuficienta comunicare si coeziune pentru realizarea unor obiective majore în domeniul turismului; * Ponderea ridicată a populatiei concentrate în mediul rural.

Tendinte. Priorităti:
Tendinta generală este de dezvoltare economică a judetului în special în sfera serviciilor în turism, a comerului si a industriei alimentare. Dezvoltarea rurală: Judeul Suceava se bucură de condiii naturale variate, care pot asigura dezvoltarea unei agriculturi complexe, care să dobândească o pondere si o importană deosebită în economia judeului. Relieful variat permite o evolutie diversificată a ramurilor agriculturii, cu activităti tipice zonelor de munte, deal si podis. Astfel, zona de munte asigură dezvoltarea cresterii animalelor, iar zonele colinare a pomiculturii, cultivării cerealelor, cartofilor, plantelor tehnice.

Legaturi utile:

Prefectua Suceava: http://www.prefecturasuceava.ro/ // Primaria Suceava: http://www.primariasv.ro/ // Camera de Comert si Industrie: http://www.ccisv.ro/ // Federatia Patronala IMM din judetul Suceava : ttp://www.cnipmmr.ro/noutati/filiale_noutati.htm // Oficiul Registrului Comertului: http://www.onrc.ro/romana/retea.php // Aeroportul Suceava: http://www.aeroportsuceava.ro/ // Orasul Suceava- Web site informativ: http://orasulsuceava.ro/ // Presa: Monitorul de Suceava: www.monitorulsv.ro/ // Presa: Obiectiv de Suceava: www.obiectivde suceava .ro/ // Presa: Crai Nou: www.crainou.ro //

Articol de presa:

În anul 2010 - 23 de firme straine au investit în judetul Suceava (Sursa:   Monitorul de Suceava )
Valoarea capitalului strain investit în primul semestru al anului 2010 în judetul Suceava se ridica la 382.200 de lei (3,822 de miliarde de lei vechi). Potrivit unei situatii prezentate de prefectul de Suceava, Sorin Popescu, 23 de firme înfiintate anul acesta în judet au capital strain. Dintre acestea, sase firme sunt cu capital austriac, cinci din Italia, si câte doua din SUA, Spania si Germania. Popescu a aratat ca în judetul Suceava exista un interes major pentru promovarea pe noi piete din tara si strainatate. Prefectul a mai aratat ca în continuare sunt pregatite investitii importante ale unor firme din Italia, Austria, Polonia, Cehia si China. El a precizat ca judetul Suceava are o serie de avantaje pentru investitorii straini, amintind aici existenta aeroportului din Salcea, apropierea geografica de tarile din fosta Uniune Sovietica, ceea ce reprezinta o importanta piata de desfacere, precum si calificarea fortei de munca. Sorin Popescu a declarat ca în momentul de fata exista investitii sucevene în Germania, Italia, Polonia sau Franta, în special în domenii precum prelucrarea lemnului, constructia de case pe structuri de lemn, lucrari de constructie, instalatii electrice si termice. Pe de alta parte, prefectul a aratat ca, în cursul anului 2009, în judetul Suceava au fost înfiintate 73 de firme cu capital strain, valoarea totala a acestuia fiind de 90,4 milioane de lei. Cei mai mari investitori straini în judetul Suceava au fost belgienii, cu un capital social de 55,622 milioane de lei, si austriecii, cu o suma de 34,67 milioane de lei. În cursul anului trecut, principala activitate din domeniul productiei a fost cea de exploatare a masei lemnoase, reprezentative fiind firmele austriece Egger si Schweighofer. (sfarsitul articolului)